Acasă Dietă De ce oamenii au o fobie a apei și cum să facă față acesteia?
De ce oamenii au o fobie a apei și cum să facă față acesteia?

De ce oamenii au o fobie a apei și cum să facă față acesteia?

Cuprins:

Anonim

Fobiile sunt una dintre tulburările de anxietate extremă care fac ca o persoană să experimenteze frica excesivă de anumite situații, viețuitoare, locuri sau obiecte. Un tip de fobie destul de comun este fobia apei (fobie apă).

Ce este fobia apei?

Fobia apei, cunoscută și sub numele de acvafobie este o frică excesivă și nerezonabilă de apă. Cu toate acestea, nu toată lumea are de obicei același tip de frică.

Unii oameni se tem doar de apa adâncă sau de valurile mari, în timp ce alții se pot teme când văd apa care s-a adunat într-un recipient, cum ar fi o piscină sau o cadă. În plus, unii oameni au acvafobie s-ar putea să-ți fie frică să fii expus la apă chiar dacă vezi doar bălți pe stradă sau stropi de apă.

Diferite simptome ale fobiei apei

La oamenii care au fobieapa, tratarea apei își ridică propria frică. Cu toate acestea, de obicei oamenii au acvafobie realizând că această teamă era absurdă. În plus, cineva care a experimentat fobie apa va experimenta o varietate de simptome comune, cum ar fi:

  • Sentimente excesive de frică, anxietate și panică atunci când vă imaginați apă.
  • Teama excesivă și nerezonabilă de a fi expus la apă.
  • Evitați puternic apa și toate activitățile legate de apă.
  • Transpiraţie.
  • Palpitații cardiace.
  • Strângere toracică și dificultăți de respirație.
  • Greaţă.
  • Amețeli sau leșin.

De ce cineva are o fobie a apei?

Citat din Verywell Mind, cauze fobie apă, cea mai comună este existența unor experiențe proaste în traumatisme legate de apă în trecut. De exemplu, aproape v-ați înecat, ați avut un accident cu barca și o serie de alte evenimente înfricoșătoare legate de apă.

Această afecțiune poate apărea și din cauza unei serii de experiențe negative pe care le-ați avut și care sunt legate de apă. În plus, există unele dovezi care sugerează că fobiile pot fi moștenite genetic. Dacă aveți antecedente familiale de fobii, atunci sunteți și expuși riscului de fobii.

Depășirea fobiei apei

pentru că acvafobie clasificate ca fobie specifică, în general există două forme de psihoterapie care sunt utilizate în mod obișnuit, și anume terapia de expunere (terapie de expunere) și terapia comportamentală cognitivă.

Terapia expunerii (terapie de expunere) se face continuând să oferi sursa fricii tale, care este apa. Când vi se administrează o undiță de pescuit cu apă, terapeutul vă va urmări reacțiile, gândurile, sentimentele și senzațiile pentru a vă ajuta să gestionați anxietatea. Terapeutul vă poate cere să umpleți o cadă cu apă și vă poate cere să vă jucați pe plajă.

În timp ce terapia comportamentală cognitivă aka CBT (terapie cognitiv comportamentală) este o terapie care se face provocându-vă gândirea și credința în apă. Pe măsură ce învățați să vă provocați frica, veți afla cum să depășiți modelele de gândire și credințele despre apă care v-au speriat atât de mult. Această terapie vă învață, de asemenea, să controlați gândurile negative despre apă cu gânduri și mesaje mult mai pozitive. Acesta își propune să învețe noi modalități de a face față fricii.

În plus, terapeutul dvs. vă va sfătui de obicei să faceți remedii la domiciliu prin jurnal, practicând yoga sau exerciții de respirație.

Medicul dumneavoastră vă va prescrie, de asemenea, medicamente pentru tratarea diferitelor simptome de anxietate și panică atunci când vă gândiți și sunteți expus la apă. Cu toate acestea, medicamentele nu sunt, în general, administrate ca tratament pe termen lung, ci doar la început, când încă aveți probleme cu controlul simptomelor.

Toată această terapie este făcută pentru a vă face să vă simțiți mai confortabil cu apa. Prin urmare, căutați ajutor profesional pentru a gestiona fobia apei. Motivul este că, cu ajutorul terapeutului potrivit, fobia dvs. poate fi gestionată și chiar depășită până când nu mai reapare.

De ce oamenii au o fobie a apei și cum să facă față acesteia?

Alegerea editorilor