Cuprins:
- Cum apare boala Parkinson?
- Ce cauzează boala Parkinson?
- Genetic
- Mediu inconjurator
- Ce factori cresc riscul de a dezvolta boala Parkinson?
- Vârstă
- Gen
- Ereditate
- Expunerea la otravă
- Expunerea la metal
- Lovitură la cap
- Anumite locuri de muncă
- Zona de locuit
- Lapte degresat
Ai auzit de boala Parkinson? Această boală poate provoca pierderea controlului funcției de mișcare în corpul unei persoane. Astfel, bolnavii vor avea dificultăți în desfășurarea unor activități zilnice simple, precum mersul pe jos, scrierea sau chiar nasturarea hainelor. Cu toate acestea, știți ce cauzează boala Parkinson? Iată recenzia completă pentru dvs.
Cum apare boala Parkinson?
Boala Parkinson apare din cauza pierderii, decesului sau întreruperii celulelor nervoase (neuroni) dintr-o parte a creierului numită substantia nigra. Celulele nervoase din această secțiune funcționează pentru a produce o substanță chimică cerebrală numită dopamină. Dopamina în sine acționează ca un mesager de la creier la sistemul nervos, care ajută la controlul și coordonarea mișcărilor corpului.
Când aceste celule nervoase mor, se pierd sau sunt deteriorate, cantitatea de dopamină din creier este redusă. Această afecțiune determină creierul să nu funcționeze corect în controlul mișcării. Ca urmare, mișcările corpului unei persoane devin lente sau apar alte modificări ale mișcării care nu sunt normale.
Această pierdere a celulelor nervoase este un proces lent. Prin urmare, simptomele Parkinson pot apărea treptat și se pot agrava în timp. Chiar și NHS spune că aceste simptome încep să apară și să se dezvolte doar atunci când celulele nervoase din substanța neagră au dispărut cu până la 80%.
Ce cauzează boala Parkinson?
Până acum, cauza pierderii celulelor nervoase din substanța neagră la persoanele cu boala Parkinson nu este sigură. Cu toate acestea, oamenii de știință cred că o combinație de factori genetici și de mediu joacă un rol în provocarea acestei afecțiuni. Iată informații complete despre cauzele bolii Parkinson:
Unele boli pot fi cauzate de ereditate, dar acest lucru nu afectează pe deplin boala Parkinson. Motivul este, a spus Fundația Parkinson, factorii genetici afectează doar aproximativ 10-15 la sută din toți bolnavii de Parkinson.
Cel mai frecvent efect genetic care declanșează boala Parkinson este o mutație a unei gene numită LRRK2. Cu toate acestea, cazurile acestei mutații genetice sunt încă rare și apar de obicei în familiile de origine nord-africană și evreiască. O persoană care are această mutație genetică poate fi, de asemenea, expusă riscului de a dezvolta Parkinson în viitor, dar, de asemenea, nu poate dezvolta niciodată boala.
Ca și în cazul geneticii, factorii de mediu nu sunt pe deplin responsabili de boala Parkinson. De fapt, spune NHS, dovezile care leagă factorii de mediu de boala Parkinson sunt neconcludente.
Se spune că factorii de mediu, cum ar fi expunerea la toxine (pesticide, erbicide și poluarea aerului) și metale grele, precum și leziuni repetate ale capului, cresc riscul unei persoane de a dezvolta Parkinson. Cu toate acestea, acest risc este relativ mic. Factorii de mediu pot influența dezvoltarea bolii Parkinson, în special la persoanele care au și o susceptibilitate genetică.
În afară de cauzele de mai sus, alte afecțiuni și modificări ale creierului apar și la persoanele cu Parkinson. Se crede că această afecțiune deține indicii importante cu privire la cauza bolii Parkinson, și anume existența acesteia Corpuri Lewy sau grupuri de anumite substanțe, inclusiv proteina alfa-sinucleină, care sunt neobișnuite în celulele nervoase ale creierului.
Ce factori cresc riscul de a dezvolta boala Parkinson?
Se spune că mai mulți factori, inclusiv mediul, cresc riscul unei persoane de a dezvolta boala Parkinson. Deși nu este în întregime cauza, trebuie să acordați atenție acestor factori pentru a putea preveni boala Parkinson în viitor. Următorii factori de risc pentru boala Parkinson trebuie să fie conștienți de:
Boala Parkinson este o tulburare care apare frecvent la persoanele în vârstă (vârstnici) sau la cei cu vârsta peste 50 de ani. Persoanele mai tinere rareori se confruntă cu Parkinson, deși boala poate fi diagnosticată la o vârstă mai mică. Prin urmare, riscul bolii Parkinson crește odată cu înaintarea în vârstă.
Bărbații sunt mai susceptibili la Parkinson decât femeile, deși nu există o explicație clară pentru acest lucru. Institutul Național pentru Îmbătrânire a spus că această boală afectează cu 50% mai mult bărbații decât femeile.
Parkinson nu este o boală moștenită. Cu toate acestea, sunteți mai expus riscului de a dezvolta această boală dacă aveți un membru al familiei cu antecedente de Parkinson. Deși riscul este foarte mic, acest lucru poate apărea din cauza factorilor genetici care pot fi cauza bolii Parkinson.
Se spune că expunerea la toxine, cum ar fi pesticide, erbicide și substanțe nocive în poluarea aerului, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson. Se spune că pesticidele și erbicidele care sunt adesea folosite în plantații provoacă stres oxidativ și leziuni celulare în organism, care este strâns legată de boala Parkinson.
Mai multe studii au constatat, de asemenea, că diferite tipuri de poluanți atmosferici, inclusiv ozon, dioxid de azot și metale de cupru din aer (mercur și mangan) pot crește, de asemenea, riscul bolii Parkinson, deși sunt relativ mici.
În afară de aceste substanțe periculoase, substanțele chimice care sunt adesea utilizate ca solvenți în multe industrii, și anume tricloretilenă (TCE) și bifenili policlorurați (PCB), sunt, de asemenea, asociate cu riscul Parkinson, în special în cazul expunerii pe termen lung.
Se consideră că expunerea profesională la diferite metale este legată de dezvoltarea bolii Parkinson. Cu toate acestea, expunerea pe termen lung la metale nu este ușor de măsurat și rezultatele studiilor care măsoară legătura dintre riscul Parkinson și anumite metale au fost, de asemenea, inconsistente.
Traumatismul cerebral este, de asemenea, identificat ca un factor de risc pentru boala Parkinson. Cu toate acestea, progresia bolii nu este, în general, resimțită decât după câțiva ani de la producerea leziunii. Mecanismele care stau la baza acestui lucru nu sunt clare.
Anumite ocupații au fost legate de riscul bolii Parkinson. Acest lucru poate fi strâns legat de locuri de muncă care sunt expuse riscului de expunere la anumite toxine, substanțe chimice sau metale, cum ar fi lucrătorii agricoli sau industriali.
Anumite zone de locuit pot crește, de asemenea, riscul unei persoane de a dezvolta boala Parkinson. Acest lucru este legat de diferențele dintre factorii de mediu și de riscul genetic. Mai multe studii au concluzionat că cineva care locuiește în zonele rurale are un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson din cauza factorilor de risc pentru expunerea la toxine din zonele agricole.
Cu toate acestea, trebuie remarcat și faptul că cineva care locuiește în zonele urbane este, de asemenea, expus riscului de expunere la poluarea aerului, care este, de asemenea, adesea asociat cu riscul bolii Parkinson.
Conform studiilor publicate în Jurnalul Medical al Academiei Americane de Neurologie, persoanele care au consumat cel puțin trei porții de lapte cu conținut scăzut de grăsimi pe zi au avut un risc cu 34% mai mare de a dezvolta boala Parkinson în comparație cu persoanele care, în medie, au consumat doar o porție de lapte cu conținut scăzut de grăsimi pe zi.
Pe baza acestor constatări, cercetătorii au concluzionat că aportul de produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi poate fi asociat cu un risc crescut de boală Parkinson. Cu toate acestea, acest studiu este pur observațional, deci nu poate explica cauza și efectul acestei conjecturi. Sunt necesare cercetări aprofundate pentru a determina dacă laptele cu conținut scăzut de grăsimi poate fi cauza Parkinson.
